Desi au pamant cat incape, atat pe langa casa, cat si pe dealurile satelor, moldovenii nu sunt prea inventivi in a-l folosi. De regula, planteaza pe el porumb, in totalitate, daca ogorul e situat departe de casa, ori in proportie de 75/90 la suta, daca e in limitele gospodariei. Temerarii care se incumeta sa sadeasca capsuni, zmeura, coacaza, agrise si altele, isi asuma niste consecinte destul de neplacute. Copiii satului, ai parintilor care i-au nascut doar ca sa fie in rand cu lumea si pe care ii doare drept in cot daca odraslele lor au cu ce se delecta sau daca au necesarul de vitamine (porumbul o fi el bun, dar nu inlocuieste in totalitate fructele), incep sa darame totul in calea lor ca sa-si satisfaca poftele. Si nimeni nu le poate sta in cale. Sunt o fatalitate, ca si invaziile de lacuste. De regula, reactia obisnuita a gospodinelor cu copii haladuitori prin curti straine este de genul "Eiii, sunt copii, ce sa le faci?".
Ce sa le faci? Cum ce sa le faci? Ei si le plantezi in propria gradina fructele pe care cei ce i-ai adus pe lume le doresc foarte tare! Sa le aiba pe ale lor. Doar locuiti la sat, nu la bloc. Aveti pamant berechet, puteti sa vindeti si la piata fructe, nu doar sa satisfaceti necesitatile propriilor copii. De fapt, din capsuni nu poti face vin, deci nu prea avem cu cine vorbi, cui sa dam sfaturi...
Cu ceva timp in urma am fost in vizita la niste rude, un cuplu proaspat casatorit. Ei lucreaza intr-o localitate urbana si vin acasa, in sat, destul de rar, doar sa faca ordine la gospodarie, sa praseasca in gradina, sa curetse pomii. Acum au renuntat definitiv la unele fructe gustoase. Au taiat din radacini capsunile, zmeura etc. Pentru ca riscau sa ramana fara gard. "Le-as fi pastrat daca furau mai civilizat, daca nu daramau chiar totul in calea lor", spun ei resemnati, cu parere de rau in glas.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu