Mai nou, pe plai a apărut un moralist tare exigent, un Patapievici local. Sergiu Ungureanu este pur şi simplu lipit de platforma Vax Publica, de la înălţimea căreia ne transmite mesaje nemuritoare, dar mai ales pline de înţelepciune. În unul din ultimele, a băgat şi câteva tone de poezie. Acum pot să-l egalez, fără nicio rezervă, cu Leonardo da Vinci. E şi filosof, şi moralist, şi poet, şi... lista rămâne deschisă .Dar să reproduc fraza care m-a marcat cel mai tare (recunosc, am buhnit în plâns): "...această comunicare electronică distruge taina şi ştirbeşte din iubire, sentimentele cedează în faţa firelor cu electroni". De altfel, o echipă de savanţi de la Princeton au descifrat o inscripţie care apărea în mai multe peşteri din Africa, unde neandertalii îşi exprimau aceleaşi temeri acum o sută mii de ani. Înduioşător, nu-i aşa? Cât de puţin au evoluat oamenii, da? Şi ce-i interesant este că fondul poetic al speciei nu seacă, rămâne viguros, ca pe timpuri. Eh...
Serioga bate alarma, prevenindu-ne referitor la pericolele extraordinare pe care le prezintă civilizaţia modernă, care ne va înghiţi într-un final dacă nu ne vom împotrivi suficient încât să scăpăm de tentaculele ei asfixiante. Eu sunt de acord, da' voi? Să săpăm cât mai grabnic bordeie şi să păpăm kapustneak înăbuşit la para beţelor de răsărită şi tizâc. Pe lângă că e ecologic, mai e şi poetic.
Ah da, şi ca să nu uit. Să revenim la răvaşele de iubire ale strămoşilor noştri. Le putem scrie şi pe pănuşă de păpuşoi cu cretă, numai iubire să fie... Ce, pănuşa este bună pentru... Hei, de ce eşti aşa limitat? Pănuşa poate fi folosită şi pentru chestii înălţătoare, nu doar pentru ceea ce crezi tu, vierme de Internet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu