Căcatul nostru cel de toate zilele

Când cineva afirmă că altcineva se cacă în propria gură, cum poate fi catalogată afirmația, considerată ca fiind o infracțiune de către procurori. Afirmația în cauză e o bârfă, o calomnie, un fapt ce poate fi infirmat? Oamenii se pot considera ofensați de multe declarații, interpretându-le la modul direct, deși ele au un caracter pronunțat figurat. Și dacă cineva va susține că se pișă pe opnia lui X, ultimul cu opinia pișată va merge să se plângă în instanță? Anchetatorii o vor lua de bune, acceptând ideea că cine a îndrăznit să urineze pe o idee se poziționează automat în afara legii, plătind daunei morale și emițătorului ultragiat, și ideii umilite? Sau, dacă e să ne întoarcem la fecalele noastre, Mătăsaru ar fi fost anchetat, apoi eventual pedepsit și în cazul în care susținea despre cineva că a căcat steagul ori că s-a căcat împrăștiat sau pe el, de frică?