Rămân deseori surprins de măsura în care societatea și presa (de fapt, nu atât presa ca instituție, cât ziariștii foarte prost școliți; presa moldavă, în mare, satisface comenzi politice ori de alt gen) înțeleg miza anumitor evenimente sociale, politice, ce țin de drepturile omului. De exemplu, protestul de astăzi împotriva limitării de exprimare pe cale să fie consfințită de Curtea Supremă de Justiție. Argumentele reprezentanților Primăriei Municipale sunt de-a dreptul derizorii, și țin de orice dimensiune cu excepția celei juridice. Se folosesc în special termeni gen moralitate, bună-cuviință etc., în maniera unor personaje religioase ca Valuță și alții. Nu sunt prezentate dovezi că cetățenii protestatari ar fi încălcat atât de grav legislația, încât să permită autorităților de a le interzice, prin intermediul organelor de drept, dreptul la întrunire. Mai mult, spațiul din preajma unor edificii publice este interzis pentru manifestații, invocându-se niște motive aberante și penibile. Cică e spațiu sfânt, milenar etc etc. etc. Ce-o fi având argumentele astea cu un drept fundamental care nu se negociază?
Acum să facem un exercițiu de imaginație și să-i vedem pe ziariști pe frontul lor de lucru. Majoritatea lor absolută, dacă nu chiar toți, sută la sută, nu se vor arăta scandalizați ori neliniștiți de faptul că justiția e pe cale de a crea un precedent foarte grav în practica justițiară națională, interzicând dreptul la protest în fața unor edificii de stat. Ei ne vor informa că protestatarul X este leneș și nu vrea să lucreze, că manifestantul Y este nesincer și că oferă declarații care se bat cap în cap, iar un al treilea nemulțumit încearcă să obțină dividende nemeritate de la stat. Evident, și amănuntele astea pot fi importante, în funcție de context, dar nu văd cum ar fi mai importante decât fărădelegea supremă pe cale să se săvârșească, unde justiția calcă pe cadavre și, mai ales, pe Constituție, satisfăcând o comandă politică, decizie care poate reprezenta un prim pas pe calea revenirii la dictatură.
Am participat astăzi la un astfel de protest pentru că am simțit că libertatea de exprimare este amenințată în RM. Nu m-a preocupat problemele propriu-zise ale manifestanților, care țin de competența justiției, ci faptul că li se interzice abuziv și nemotivat să protesteze, să-și exercite un drept fundamental. Iar dacă astăzi sunt abuzați ei, mâine justiția coruptă și statul devenit totalitar, inclusiv cu complicitatea mea pentru că nu am luat atitudine, vor extinde starea de fapt asupra întregii populații, decretând-o drept perfect legală și de necontestat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu