Am luat zilele astea apărarea unui intermediar ce vindea fructe și legume la prețuri duble. Adică pentru mine prețurile obișnuite par mari, dar ăsta le vindea de două ori mai scump. „Mare pagubă - mi-am zis eu indiferent - oricum nu aș cumpăra, chiar și dacă ar fi mai ieftine”.
În schimb, alături se agita foarte tare un bătrânel. Avea în sacoșe prune de 5 lei, iar în fața lui costau exact 10. A început să-i ceară vânzătorului socoteală, acte etc. I-am spus că e economie de piață și n-are decât să nu cumpere dacă nu-i place prețul. El însă a răspuns că e vorba de speculă, că marfa e luată de la țărani și nu au acte întocmite pe ea. I-am răspuns că în economia de piață cererea și oferta formează prețul, spre deosebire de cea planificată, sovietică, iar dacă actele nu sunt în regulă, dacă nu plătește taxe ori impozite, poate să se adreseze organelor de resort. „Ei, organelor de resort. Iaca din cauza unora ca tine se întâmplă asta. Se îmbogățesc pe ghebul nostru!”, îmi replică el ofticat. „Să nu cumpărăm de la el și nu se va îmbogăți. E mai rău când toate prețurile sunt la fel, când e monopol, dar când avem de ales, nu văd de ce ne-am crampona de prețurile de la o tarabă. Bine că nu ne obligă să le cumpărăm, așa ca polița medicală”, am insistat eu.
N-am cumpărat nici prune, nici mere pentru că, spre deosebire de alți ani, nu mi-au provocat apetit. Doar piersicii îmi făceau cu ochiul, însă prețul lor frigea. Și cum nu sunt femeie gravidă, am trecut ușor peste tentații :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu