Obrăznicie sfidătoare a alolingvilor

Nu reuşesc să-i înţeleg pe alolingvii extrem de implicaţi în aberaţia născocită de aşa-numiţii moldovenişti, adică în credinţa privid existenţa unei limbi moldoveneşti, opusă limbii române. Le mai înţelegeam entuziasmul şi implicarea dacă învăţau aşa-numita limbă moldovenească. Dar ei nu ştiu nicio boabă în acestă limbă, fiind monolingvi. Posedă doar maguciy i velikiy, şi poate, eventual, o limbă de circulaţie internaţională. Moldveneasca e o limbă prea mică şi nesemnificativă pentru ei, ca să o înveţe. În schimb, sunt buni la băgat strâmbe, la urât limba română prin metode foarte subtile, adică contrapunând-o graiului moldovenesc.

Totuşi, cât tupeu şi nesimţire trebuie să ai, ca să te implici în polemici care nu te privesc, în situaţia în care urăşti şi dispreţuieşti în egală măsură atât româna, cât şi graiul moldovenesc pe care l-ai fi învăţat, dacă aveai un minim respect pentru el. Nu-i aşa, nesimţilă? Şi, ca să nu credeţi că inventez, puteţi să vedeţi o mostră de nesimţire tipică a unor alolingvi care îşi bagă râtul acolo unde nu le fierbe oala. În cadrul unui sondaj, ei formulează întrebarea în felul următor: "Care limbă e mai cool: moldoveneasca sau româna?".