Probabil, faptul că a luptat pentru cetăţenie aproape 10 ani, sau chiar mai mult, l-a făcut pe Onoje să-şi conştientizeze cu adevărat calitatea de cetăţean, spre deosebire de majoritatea covârşitoare a basarabenilor. Care, dacă se dezamăgesc de politică, dacă nu văd raiul construit în decurs de doi ani, se bosumflă şi declară că vor merge la frigărui în caz de anticipate. De fapt, n-ar fi o premieră. Şi pe timpul lui Voronin nu ieşea aproape nimeni în stradă, preferând frigăruile. Nu le păsa dacă li se respectă drepturile sau nu.
În filmuleţul de mai jos, afro-moldoveanul îi dă o replică demnă unui viceministru de externe nedemn, care s-a arătat deranjat de mirosul unui protestatar ce a uitat să se parfumeze cu parfumuri franţuzeşti înainte de a-i ieşi în cale.
Să recunoaştem, nu fiecare e în stare să devină patriot al unei ţări de adopţie într-un răstimp atât de scurt, dacă mai punem la socoteală faptul că e destul de dificil să te adaptezi la nişte condiţii total diferite de ale ţării de origine. Şi când culoarea pielii, cel puţin, nu te lasă să te ascunzi în mulţime, fiind şi un criteriu sigur de discriminare.
Personal, dacă proaspătul moldovean se hotăra să candideze (evident, dacă era vorba de alegeri directe), l-aş fi votat fără să stau prea mult pe gânduri. Mai ales în contextul politic actual, când clasa politică aborigenă e de tot rahatul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu