joi, 7 octombrie 2010

Impresii de la o acţiune de protest şi comemorare

Astăzi, Hyde Park-ul şi mai multe persoane nemulţumite de modul lent şi ineficace în care decurg investigaţiile pe dosarul "7 aprilie", au ieşit la monumentul "Ştefan cel Mare" să comemoreze 1,5 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, care au degenerat în violenţe, determinând într-un final căderea comuniştilor de la guvernare. O comemorare, dar şi un protest îndreptat împotriva celor ce trebuiau de ceva timp să facă lumină într-un dosar peste care s-au depozitat straturi de praf. Noii guvernanţi se spală pe mâini declarând în stânga şi în dreapta că ei nu se pot amesteca în activitatea organelor de drept, de parcă le-ar cere-o cineva. Totuşi, în posturile-cheie care pot eficientiza activitatea unui minister sau a Procuraturii au fost desemnate persoane de către partidele care promiteau acum un an şi jumătate că vinovaţii vor fi identificaţi şi pedepsiţi.

Comemorarea şi protestul au inclus şi un marş via Guvern, MAI şi Procuratură. Deci, s-a protestat şi în faţa acestor instituţii, scandându-se sloganuri gen: "Avem victime, unde-s criminalii?", "Tăcere înseamnă complicitate!", "Vrem schimbare, nu muşamalizare!" şi altele. În faţa Guvernului, a apărut de undeva şi Tudor Darie. Iniţial, am crezut că e unul din protestatari. Dar apoi am văzut că e foarte preocupat ca acţiunea să nu dăuneze PLDM-ului. Pentru că lumea ar putea interpreta greşit manifestaţia, luând-o ca pe ceva îndreptat exclusiv împotriva acestui partid. Nu l-a luat nimeni în seamă, am scandat ce am avut de scandat, am mai fluierat, apoi ne-am continuat marşul spre Procuratură.

Poate de aceea am fost foarte surprins să citesc pe blogul lui Tudor Darie că acest tinerel s-a luat extrem de în serios şi şi-a asumat "meritul" de a-i fi convins pe protestatari să-şi abandoneze proiectul şi să plece din faţa Guvernului, alegând o altă locaţie, la sugestia dânsului. Am pufnit în râs la început, dar apoi elucubraţiile lui m-au dezgustat niţel. Ca să vezi ce Napoleon s-a înălţat mai nou! Pe măsura mentorului lui spiritual, în serviciu căruia a trecut recent şi de la care primeşte acum simbrie. Că doar nu face voluntariat, presupun. Nu, Tudore, am mers la Procuratură nu pentru că ne-ai indicat tu calea dreaptă şi unica instituţie repsonsabilă, ci pentru că aşa ne planificasem noi din timp traseul. Coboară cu picioarele pe pământ şi nu-ţi mai aroga merite imaginare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu