Patimile unui blogher care l-a criticat pe Chirtoacă

Am citit un articol al unui blogher tare vestit pe plai, formator de opinie, pe care n-am reuşit să-l înţeleg până la capăt. Nu ştiu dacă e din cauza genialităţii, specifice operelor scrise cu mult talent de autori pe măsură, dar cert e că povestitorul a omis să spună esenţialul, cu toate că şi asta îi caracterizează pe marii creatori - să lase loc pentru interpretări. Din câte am înţeles, naratorul făcea afirmaţii răutăcioase, într-un restaurant din Strasburg, pe seama lui Ghimpu, dar şi a lui Chirtoacă (hmmm, încerc să-mi imaginez ce înseamnă "răutăcios" în accepţiunea lui, şi mi se ridică părul în cap). Problema, însă, este că blogherul nu ştia că, în spatele lui, se afla chiar tatăl lui Chirtoacă, care i-a produs cu aspectul lui o impresie plăcută. A doua zi, în alt oraş european, autorul savura bere nemţească autentică. De el s-a apropiat tatăl lui Chirtoacă. Au discutat ei despre multe şi, când să achite consumaţia, tatăl lui Chirtoacă a sărit înainte să plătească el, dar, atenţie, cu remarca: ”Lasă, lasă nu scoate banii, asta-i din partea lui Dorin”. Întâmplarea l-a făcut pe blogher să intre în pământ de ruşine, să se simtă vinovat şi să-şi facă procese de conştiinţă. Uite anume aici n-am reuşit să înţeleg patimile autorului. Să înţeleg că părerile lui variază în funcţie de context, anturaj, ambianţă şi altele? Dacă l-a criticat corect pe Chirtoacă, fără să-l înjure porceşte, de ce i-ar fi fost ruşine de impresiile pe care şi le-a format despre el? Ce condiţii tre' să întrunească discursul lui ca să fie considerat valabil, atâta timp cât nu şi-l asumă în faţa rudelor demnitarului criticat? Personal, aş fi refuzat să-mi plătească cineva consumaţia în felul acesta, mai ales dacă asta mi-ar fi produs disconfort psihic ori cineva ar fi înţeles că regret o poziţie civică pentru că am fost servit cu două beri. Poate că dacă blogherul ar fi insistat să-i comunice şi tatălui lui Chirtoacă nemulţumirile care-l măcinau motivat, ar fi reuşit să-l convingă să facă lobby pentru el în cadrul reuniunilor de familie, poate că şi primarul afla aşa cu ce-i deranjează pe cei care l-au ales. Dar se pare că nu a fost cazul, totuşi...