În Rmoldova, o groază de oameni sunt ori pot fi discriminaţi doar pentru că ocupă un loc marginal în imaginarul majoritarilor îmbuibaţi. Când spun "majoritari", nu mă refer la o categorie anume de oameni, pentru că ei diferă în funcţie de minoritatea contrapusă. De exemplu, dacă e vorba de persoanele cu dizabilităţi, categoria majoritară vor fi persoanele fără handicap, rromii vor fi contrapuşi majoritarilor etnici care şi ei pot fi diferiţi, în funcţie de regiune, în timp ce homosexualii vor fi anormali în raport cu heterosexualii. Evident, nu toţi heterosexualii sunt homofobi, nici toţi moldovenii ori minorităţile slave nu sunt antiromi ori rasişti, conflictul fiind de multe ori doar la nivel lingvistic.
Totuşi, cum nu iese fum fără foc şi cum în fiecare stereotip este o doză de adevăr, putem vedea la orice pas cum persoane perfect sănătoase îşi permit să discrimineze în cel mai neruşinat şi săbatic mod oameni ai căror singură vină este că au un handicap congenital, o culoare a pielii mai închisă sau orientare sexuală "netradiţională".
Cu părere de rău, de foarte multe ori se întâmplă ca înşişi minoritarii să se discrimineze între ei, să manifeste sentimente de dispreţ faţă de minoritarii din alte "specii". De exemplu, recent a fost difuzat un reportaj la ProTV, în care rromii de la Soroca se arătau foarte deranjaţi că sunt puşi alături de homosexuali şi se arătau dispuşi să renunţe la toate drepturile oferite de Legea antidiscriminare dacă de prevederile ei vor beneficia şi minorităţile sexuale.
La fel, iese în evidenţă şi un ziarist de la Timpul, Pavel Păduraru, care susţine în unul din multele opusuri ale sale, îmbibate cu homofobie deşănţată, că este o persoană cu disabilităţi, scrâşnind şi scuipând periodic printre dinţi cuvântul "pederaşti".
După manifestările astea, deloc singulare, în care discriminaţii discriminează, încep să am şi eu mari rezerve faţă de Legea antidiscriminare, devin mai sceptic şi mai indiferent, şi-mi pasă mult mai puţin de soarte discriminaţilor. Dacă aşa e lumea, rea, egoistă, arogantă, şi nu poate vedea mai departe de propriile defecte, de ce mi-ar păsa mie mai mult decât altora de nedreptăţi? Să fie discriminare, deci!
Totuşi, cum nu iese fum fără foc şi cum în fiecare stereotip este o doză de adevăr, putem vedea la orice pas cum persoane perfect sănătoase îşi permit să discrimineze în cel mai neruşinat şi săbatic mod oameni ai căror singură vină este că au un handicap congenital, o culoare a pielii mai închisă sau orientare sexuală "netradiţională".
Cu părere de rău, de foarte multe ori se întâmplă ca înşişi minoritarii să se discrimineze între ei, să manifeste sentimente de dispreţ faţă de minoritarii din alte "specii". De exemplu, recent a fost difuzat un reportaj la ProTV, în care rromii de la Soroca se arătau foarte deranjaţi că sunt puşi alături de homosexuali şi se arătau dispuşi să renunţe la toate drepturile oferite de Legea antidiscriminare dacă de prevederile ei vor beneficia şi minorităţile sexuale.
La fel, iese în evidenţă şi un ziarist de la Timpul, Pavel Păduraru, care susţine în unul din multele opusuri ale sale, îmbibate cu homofobie deşănţată, că este o persoană cu disabilităţi, scrâşnind şi scuipând periodic printre dinţi cuvântul "pederaşti".
După manifestările astea, deloc singulare, în care discriminaţii discriminează, încep să am şi eu mari rezerve faţă de Legea antidiscriminare, devin mai sceptic şi mai indiferent, şi-mi pasă mult mai puţin de soarte discriminaţilor. Dacă aşa e lumea, rea, egoistă, arogantă, şi nu poate vedea mai departe de propriile defecte, de ce mi-ar păsa mie mai mult decât altora de nedreptăţi? Să fie discriminare, deci!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu