Dacă până în prezent Chirtoacă mai putea fi votat pentru niște himerice valori naționale pe care, cică, le-ar împărtăși, de acum încolo nu mai are nicio legitimitate în acest sens. Cât de gospodar e, ne-am convins deja. Acum a căzut ultimul mit, în care mulți încă credeau: cel al lui Chirtoacă proeuropeanul și unul dintre puținii care ar putea să se opună politicii agresive de rusificare, promovată de imperiul de la Răsărit. E interesant, nu-i așa? Unchiul condamnă pactul Molotov-Ribbentrop, iar nepotul poartă panglică imperială. Cât de fraier sau avid de putere tre să fie un politician precum Chirtoacă ca să-și imaghineze că va câștiga voturile minoritarilor naționali purtând chestia aia în piept. Și să nu le piardă pe ale românofonilor proeuropeni, pe care Dorinel crede că le are asigurate necondiționat :)Acum adepții fanatizați ai lui Chirtoacă vor sări, cum altă dată au făcut zombații lui Roșca, să ne asigure că gestul adoratului lor e atât de șmecher, de abil și de calculat, încât te apucă amețelile. Și că ar trebui să nu judecăm superficial lucrurile, că Sorbonel are planuri mari pe care le va pune în aplicare când va ajunge la putere (cu condiția să acumuleze 90 la sută din voturi). Deci, să-l lăsăm pe Chirtoacă să facă toate compromisurile posibile, să intre în rahat până peste cap, să se vândă și apoi să constatăm că ne-a trădat idealurile, că e un Iuda care a profitat de noi. Și îl vom blestema, însă va fi prea târziu.
Dar să nu anticipăm totuși. Deocamdată să pornim de la ipoteza că strategia lui Chirtoacă e profund națională, șmecheră și vicleană, care va pune în genunchi dușmanul și pe invidioși.
Imagine preluată de pe Jurnal.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu