Ei nu vor bani, ei vor doar o lume mai bună

Am crezut că crăp de râs. Publika a aflat scopul activității muzicale a lu Carlas Drims. Cică, pe ei nu-i interesează banii, ci urmăresc să facă lumea măcar un pic mai bună. Și acum mă doare burta din cauza hohotelor de râs. OK, l-am crezut pe cuvânt. Dacă vrea să facă lumea mai bună, excluzând din calcul îmbogățirea, n-are decât. Rămâne să mai aflu ce-o fi însemnând în accepțiunea lor bunătatea.

Îi urăște pe cei ce nu i-au făcut nimic

M-au sensibilizat mărturiile pe care le-a făcut un cetățean la Microfonul Liber, și m-a revoltat comportamentul polițiștilor față de el, că l-au torturat, și fizic, și psihic. Fără nicio îndoială, călăii ar trebui să-și primească pedeapsa binemeritată pentru că și-au depășit obligațiile de serviciu și au avut un comportament de bandiți ordinari. Totuși, la minutul 2 al discursului, o afirmație a victimei m-a lăsat perplex. El își numește torționarii „pidaraj”, cu toate că aceștia l-au amenințat că-i vor viola soția în cel mai pervers mod. Am dedus că „pidaraj” este forma schimonosită a cuvântului „pederast” și am deschis dex-ul electronic să văd dacă nu mi-a scăpat o semnificație a noțiunii. Hmmmm, în DEX suntem informați că pederast înseamnă homosexual (mai agramați decât lexicografii de limbă română pot să fie doar cei de limbă rusă, cred, dar nu bag mâna în foc, poate mai sunt și alții). OK, să acceptăm totuși interpretarea dex-ului și să încercăm să înțelegem ce a vrut să ne comunice victima maltratată de polițiști. Deci, angajații MAI l-au amenințat că îi vor viola în modul cel mai pervers soția, iar el i-a numit homosexuali??? Cred că doar homosexualii nu ar fi putut să-i administreze soției lui sau oricărei alte femei din lume tratamentul degradant promis de polițiștii torționari. Respectiv, fie victima nu înțelege nimic în orientările sexuale, fie îi urăște de moarte pe homosexualii care nu i-ar putea viola femeia, spre deosebire de polițiștii heterosexuali pofticioși.

Eh, ce bine ar fi

Dorințe din astea au tare mulți moldoveni. Cu ochii dați peste cap visător sau doar înfuriați, ei își imaginează ce bine ar fi să izbucnească un război civil care să-i înlăture de la putere pe cei detestați și să schimbe situația în țară în sensul dorit de ei. Dar să nu credeți cumva că ei se imaginează cu arma în mână, pe baricade. Nu, ei vor un război civil în care să fie implicați alții, să moară alți, iar ei să stea și să privească spectacolul dintr-o parte, eventual de la televizor. Altfel, ce descreierat și-ar dori confruntări armate dacă ar ști că printre primele victime ar putea fi chiar copiii lui? Îs visători moldovenii iștia. Și-ar dori măcar și războaie nucleare, numai să se schimbe ceva. Orice să se întâmple, dar nu cumva, dne feri, să se schimbe chiar ei.

D' ALE JUSTIȚIEI NOASTRE ABORIGENE. Pentru că i-a scos ochiul unei femei, a fost condamnat cu suspendare

Nu reușesc să înțeleg de ce judecătorii îi tratează pe polițiști, mai ales pe cei cu funcții mai înalte, drept intangibili, considerând că condamnarea la pușcărie e nedemnă de ei, chiar și atunci când aceștia comit crime grave. Un ultim exemplu. La Dondușeni, un ofițer de poliție a fost, practic, achitat, după ce a reușit să mutileze o femeie care a cerut ajutorul poliției, conform unor organe de presă. Deci, în loc să înregistreze solicitarea victimei, respectivul ofițer de poliție a venit la domiciliul ei, a lovit-o în ochi, lăsând-o doar cu unul singur. Așa a înțeles el că se face dreptate, că asta e misiunea unui polițist, că pentru asta e salarizat, ca să-i tortureze și calicească pe cei care îi solicită ajutorul. Într-adevăr, sunt enervanți oamenii ăștia care nu înțeleg rostul poliției în stat! El, sărmanul, poate se delecta cu un trabuc și un joc de cărți, iar ei, nesimțiții, îl deranjau exact în momentul cel mai palpitant. Și uite așa trece viața pe alături, și nu înțelegi nimic din ea :( Și ce credeți că a decis judecata? Evident, a meditat îndelung și i-a dat dreptate cadrului MAI. Să fim oameni, cine nu s-ar enerva dacă ar fi solicitat la tot pasul să intervină pentru aplanarea unor conflicte ori pentru a imobiliza un infractor? Respectiv, judecata de la Dondușeni a decis să-l condamne la închisoare pe 3,6 ani (dar, atenție maximă!), cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă de un an. Probabil, i-a oferit șansa să se reabiliteze, doar la locul crimei parcă mai rămăsese un ochi nevătămat.

Căutau cu lumânarea trecători cu păreri negative despre protest

O întâmplare amuzantă la manifestația de la Ambasada Rusă, de astăzi. Reporterița de la o televiziune rusă, cu filiala la Chișinău, încerca să găsească printre trecători din cei care ar fi condamnat acțiunea noastră - un procedeu foarte utilizat de propaganda kremlineză. Mai întâi l-a abordat pe un tânăr, în limba rusă, dar acesta le-a cerut să vorbească românește. După ce reporterița i-a explicat câine-câinește ce vrea, tânărul a ridicat un deget în sus în semn de aprobare. Mare dezamăgire! Au mai trecut 3 tinere, care au refuzat să răspundă. Când le-am arătat râzând pe niște indivizi care trecuse pe lângă noi înjurând, înainte de a iniția ei interviurile trecătorilor, spunându-le că vor auzi de la ei discursurile pe care și le doresc, au început să se disculpe. Cică, de unde știi tu ce vrem să auzim :))) În cele din urmă, am înțeles că găsit pe cine le trebuia, cu care își vor încheia reportajul. Doar nu sunteți naivi să vă imaginați că vor vorbi despre români în termeni de genocid. Românii pot fi, în accepțiunea lor, doar criminali de război, pe ei nu i-a ucis nimeni, nici măcar la Fântâna Albă!

Ce înseamnă „pohui”, totuși?

Românii de peste Prut se tot întreabă ce înseamnă „pohui” și am impresia că nu mai primesc răspuns, dacă curiozitatea lor rămâne nestinsă în continuare. Unii bine-intenționați de pe aici, fani ai formației care încearcă să devină celebră prin intermediul injuriilor și obscenităților, înmoaie accentele, pretinzând că s-ar traduce „mi-e indiferent”. Exact așa! Te întreabă copilul: „Tată, mă lași să fumezi”. Și tu îi răspunzi blazat: „Pohui!” (adică, fumează, eu n-am treabă, mi-e indiferent, și eu fumam la vârsta ta). Sau mama îi spune fiicei să pună mai multe haine pe ea, să nu răcească, și fiica îi răspunde absentă, ca o emo adevărată: „Pohui”. Și peste tot, în orice situație, neutrul „pohui” îl poate substitui lejer pe confratele său lingvistic „mi se rupe”, mai ales la școală, grădiniță, în biroul șefului, la ședințele parlamentare transmise în direct la radio și televizor. Pentru că, la urma urmelor, „mă doare-n p...” asta și înseamnă de fapt - „mi-e indiferent”. Sau nu-i așa?

Moldoveniști? Avem, cu caru'!

Dacă nu ați văzut demult o parodie spumoasă, vă invit să vizionați producția unui moldovenist, plină de umor involuntar. Efectul e garantat: leșini de râs. Am început să-mi doresc cât mai mulți moldoveniști din ăștia, care nu se ascund elegant în spatele limbii române pretinzând că vorbesc moldovenește, cu argumente halucinante, care trezesc spontan hazul și voia bună. Nu voi spune nimic mai mult, pentru că ar fi de prisos. Ascultați-l doar și delectați-vă. E fenomenal!