La Kopenhaga, calificarea Rusiei în finala Eurovision a fost huiduită copios de public, în timp ce Ucraina a fost la fel de intens aclamată. În schimb, la Rossia 1 lumea care vine să aplaude contra bani, la comandă, era în delir. Cele două surori gemene erau văzute cam ca Iury Gagarin și mareșalul Jukov împreună. Au adus câte un clovn isteric și patriotard, cu însemne specifice, din diverse sectoare ale vieții rusești, și i-au pus să vorbească cu bale de mândrie la gură despre cât de mare și puternică e Rusia. Chiar și un afrorus a fost pus să vorbească acolo, doar că el a comis un act ratat freudian și a prevestit că Rusia va fi îngenuncheată.... îîîî... pardon, America va cădea în genunchi în fața Rusiei :) Și cum să nu vorbești moralizator în acest context despre Ucraina, despre cât e de minunat, de fapt, tineretul rus, bârfit pe nedrept. Mai mult, rușii au avut o șansă nesperată să-i familiarizeze pe europeni cu adevăratele valori rusești, sănătoase și curate, prin intermediul îngerilor de fete pe care le-au trimis acolo.
Numărul inadecvaților părea să nu se mai sfârșească. Dar aveau un prezentator pe măsură, deci era explicabil. Iată că sare în față o matrioșkă care bate câmpii, apoi țâșnește un ins dolofan să cânte Deni Pabedî, solicitând suportul celor care oricum erau plătiți să o facă. De fapt, nimic acolo nu era spontan. Până și agitația, isteria ori schizofrenia celor prezenți în studiou au fost regizate până în cele mai mici amănunte.
Și încă un amănunt, foarte important. Fiica Alei Pugaciova susținea că a urmărit prima semifinală a Eurovision-ului la un canal românesc, în Turcia, pentru că cele rusești nu-l difuzau pur și simplu. Să înțeleg că oamenii ăștia erau exaltați, deși nici măcar nu văzuse ce s-a întâmplat pe scenă? Evident, cine e nebun în Rusia să arate cum sunt huiduiți ei în lume, în situația când pe post se permit doar laude de genul celor practicate la tv-ul din Coreea de Nord.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu