Îi aud pe mulţi declarându-se dezgustaţi şi obosiţi de alegerile repetate, anticipate sau cum o mai fi ele, de numărul lor mare, care i-a făcut să iasă de câteva ori la vot doar în câţiva ani. Personal, nu le înţeleg frustrarea. Eu aş ieşi măcar şi în fiecare săptămână să votez. Nu e greu deloc. Mergi până la seţia de votare, iei un buletin de vot de la membrii biroului electoral, intri într-o cabină de vot, ştampilezi buletinul, ieşi din cabină şi îl introduci în urna de vot. Apoi pleci în drumul tău. Foarte simplu! Nu e obositor şi nici plictisitor, ca la biserică de exemplu, unde tre' să stai în picioare ore întregi şi să asculţi predici imposibile cu aerul că eşti pătruns de cele sfânte. Sau nu e ca atunci când sapi o groapă ori eşti nevoit să treci pe lângă o haită agresivă de câini, care are grijă să te însoţească lătrând în fiecare dimineaţă dinspre casă spre serviciu şi viceversa. Unicul lucru neplăcut al procesului de votare e că nu prea sunt candidaţi cu care să votezi. Dar procesul în sine nu e obositor.
Cât mă priveşte, aş prefera să fie organizate alegeri anticipate peste câteva luni în cazul în care politicienii nu reuşesc să se înţeleagă, decât să formeze o coaliţie nefuncţională, între partide incompatibile, cel puţin din cauză doctrinelor şi programelor politice foarte diferite. Se tot invocă ideea că electoratul a fost disciplinat, a ieşit la vot şi acum politicienii sunt obligaţi să se apuce de muncă, ca să nu-l dezamăgească. Dar mai ales, să salveze ţara. Iar eu zic: "Da' ce folos că a votat, dacă modul în care a votat conduce ireversibil spre o nouă criză politică. Să fie bun şi să mai voteze o dată, poate se mai limpezesc apele".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu