Pentru alde Plahotniuc ori Filat e mai comod să fie revendicată pe PMAN unirea cu România decât să fie beliți de mulțime pentru miliardele furate, pentru economia de cacat, pentru sărăcia insuportabilă, justiția banditească și aservită politic, corupția generalizată etc. Astfel, ei prind doi iepuri dintr-o simgură împușcătură: scapă de tirul revendicărilor legitime ale protestatarilor și se poziționează totodată în opoziție cu ideea de unire, neacceptată momentan de majoritatea rmoldovenilor (sunt curios dacă rmoldovenii vor fi de acord cu unirea și în cazul în care România ar atinge nivelul de dezvoltare a Germaniei, la cât de îndoctrinați au fost de propaganda sovietică, acceptând să creadă vorbelor, nu faptelor, cu toate că actualmente democrația a început să șchiopăteze serios și peste Prut).
Totuși, cred că e destul de pueril să repeți ca un patefon stricat sloganul: unica soluție e unirea, după aceea scăpăm de problemele ce ne supără acum. Doar se știe că unirea nu depinde exclusiv de România și RM, că nu trăim singuri pe lume, iar modificarea hotarelor e o chestie tare sensibilă ce se poate produce doar cu acordul jandarmilor planetei. Și până ne unim, ce facem, acceptăm să fim jefuiți zilnic de bandiții de la putere? Cred că unirea e un obiectiv pe termen lung, în timp ce reformele ce ar permite lichidarea corupției și nimicirea clanurilor oligarhice ar trebui să fie prioritare în acest moment.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu