Dacă e să comparăm guvernarea actuală cu cea comunistă, actuala este de departe mai bună. Comuniștii ne-au întors cu câteva decenii în urmă şi nu se ştia cât urma să se prelungească regresul. Şi pentru că la sovietici totul e secret şi falsificat, s-a creat iluzia că societatea era mai bună pe timpul lor, mai puţin criminalizată, că ar fi existat mai puţină hoţie şi corupţie a guvernanţilor, organelor de drept etc. Totuşi, până în ziua de astăzi, CEDO judecă dosarele pe marginea încălcărilor drepturilor omului ori de alt gen comise în perioada comunistă. La fărădelegile actualei puteri încă n-au ajuns, aşa de tare s-au străduit comuniştii să construiască statul de drept.
Şi când văd cât de ranchiunoşi sunt nostalgicii după călcâiul rus, după comunitatea euroasiatică, sunt dispus să le iert anumite derapaje ale actualilor corupţi de la guvernare, pentru că mai răi decât comuniştii nu au fost nimeni după anii '90. Sunt atât de disperaţi, încât îşi revarsă frustrarea pe staţiile de troleibuze, pe care le vandalizează aşa cum au fost învăţaţi de patria sovietică, sparg geamurile troleibuzelor etc. Se vede clar că e vorba de o activitate dirijată de sabotare. Din fericire, străzile sunt atât de găurite, încât, aici, implicarea lor ar fi inutilă.
Deci, dacă ar fi să aleg, aş prefera să rămână actualii guvernanţi, aşa corupţi cum sunt ei, decât să revină comuniştii, care pot duce corupţia spre culmi nebănuite şi anula drepturile omului ca şi cum nici n-au existat vreodată pe plai. Vedem ce se întâmplă în fiefurile controlate de ei, cum e Bălţiul, de exemplu. Dar dacă componentele AIE nu vor reuşi să se înţeleagă, nu vom plânge, evident. Sper doar că alegătorii mioritici, încurajaţi de cârtiţele comuniste imperiale, să nu interpeteze din nou acelaşi refren oligofren cu neparticiparea la votare pentru că le-au fost înşelate aşteptările, cât timp ei nu făceau nimic pentru schimbarea stării de lucruri. Personal, voi veni cu mare drag la eventualele alegeri anticipate şi nu voi vota cu niciun politician din actulul legislativ, cu niciun partid aflat la guvernare ori în Parlament. Nu voi face niciodată profesie de credinţă din dezamăgire, din lamentarea de obosit romantic, fatal, mai ales în situaţia când societatea riscă să se trezească din nou într-o rezervaţie comunistă. Doar alegerile fac parte din mecanismele democraţiei, de ce ne-am teme de ele mai tare decât de un regim nord-coreean, de exemplu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu