Consecințele credinței adevărate

O femeie a crezut sincer în puterea credinței, în rugăciuni, atât ale mirenilor, cât și ale popei, în atotputernicia icoanelor, Maicii Maria și a lui Dumnezeu, lăsându-și copilul să se înece, ca să-l salveze credința, iar restul credincioșilor au început să o condamne și chiar să o înjure.

Stați puțin că nu înțeleg: ne jucăm de-a credința sau cum? Din toată turma (îi citez pe ei, ei se numesc turmă) de enoriași, doar ea a crezut cu adevărat, doar ea a fost sinceră până la capăt. Evident, credința ei autentică, neipocrită a contribuit direct la faptul ca fiul ei să moară. Și, fiți atenți, copiii sunt zombați acum încă de pe băncile școlii, creierii lor fragezi fiind supuși unei agresiuni extrem de puternice, o bună parte din ei având toată șansa să se pomenească la un moment dat în situația femeii ce credea SINCER în mnezo. Care, nu știu de ce, nu a binevoit să-i învie copilul. Probabil, avea păcate prea grele ca să merite asta.