De ce "Bucuria" căzuse în scârbă?

Sper că că cineva mai avizat îmi va explica mie şi altora în ceaţă, care nu cunosc nu doar dedesubturile unor conflicte sau crize de genul celor întâmplate la fabrica de dulciuri "Bucuria", dar nici măcar spoiala aruncată de presă pentru cititorii prostovani care iau de bune tot ce citesc. În cazul de faţă m-a intrigat amestecul guvernului moldav în gestionarea crizei unei companii cu capital majoritar privat şi încă străin: compania rusă Trade House Valday deţine 66,46% din acţiunile "Bucuriei", firma locală Legenda (moldovenii sunt poeţi incorigibili, chiar şi atunci când vine vorba de dulciuri, sau mai ales în astfel de momente) are şi ea o cotă-parte, dar n-am reuşit să aflu proporţia, şi ar mai fi alţi aproximativ 4.400 de acţionari mărunţi.

Deci, guvernul RM a intervenit într-o situaţie în care administraţia fabricii a declarat că intenţionează să-şi suspende activitatea pe o perioadă indeterminată, pentru că nu mai este asigurată cu zahăr pentru producţie. În mod normal, ar fi problema internă a producătorilor privaţi ce fac ei cu producţia şi activitatea lor. Guvernul sau organele lui de resort ar trebui să vegheze doar asupra legalităţii afacerilor, tranzacţiilor etc., în rest fiecare se descurcă cum poate.

Dacă s-a implicat în probleme nespecifice pentru un guvern, rezultă că interesele lui erau vizate direct. Să fi fost întreruperea activităţii o comandă din exterior, care să provoace nemulţumiri numeroşilor angajaţi şi acţionari vizavi de actuala guvernare? Exact în preajma unor eventuale alegeri parlamentare anticpate din toamna curentă? Şi guvernanţii au sărit să-şi salveze imaginea de buni gospodari, care nu permit falimentarea unei companii, private totuşi.

E destul de nostim că ministrul Agriculturii se preocupă de achiziţionarea zahărului necesar pentru o fabrică ca oricare alta din RM, în condiţiile în care produsul în cauză nici măcar nu este deficitar pe piaţa locală. N-ar fi fost mai simplu să existe cât mai multe fabrici de ciocolată la Chişinău, să existe concurenţă, legi antimonopol respectate, nu doar proclamate şi, implicit, responsabilitate? Altfel, nu exclud situaţia când guvernul va merge să le schimbe pampers-urile angajaţilor de la Bucuria ori pe ale odraslelor lor, de frică să nu dea falimentul firesc o companie care nu face faţă rigorilor pieţei.

Sau problema e cu totul alta şi speculaţiile pe care le-am emis mai sus n-au nici în clin, nici în mânecă cu starea de lucruri reală, cu intrigile/criza de la "Bucuria" şi cu bunele intenţii ale actualei guvernări?