Gluma se îngroaşă. După ce ieri, aripa tanără a PL-ului a emis un comunicat în care se arăta extrem de întristată de decesul unui mare poet şi personalităţi a poporului român, tot ieri, dar mai spre seară, idolul, brand-ul acestul partid, Dorin Chirtoacă, a venit cu propunerea de a redenumi una din străzile Chişinăului cu numele lui Adrian Păunescu.Vreau să vă spun, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, clar şi din tot sufletul meu, că, şi dacă în România ar fi 200 de partide, eu tot în partidul condus de dumneavoastră aş face cerere de înscriere sau reînscriere, chiar dacă aş şti că alte partide m-ar plăti, iar partidul acesta mi-ar mai da o dată vot de blam cu avertisment. (Adrian Păunescu)
La început am fost cuprins de mânie şi frustrare. Dar apoi m-am bucurat. Am realizat că, altfel, n-aş fi înţeles niciodată mai bine felul de a fi, natura duplicitară a liderului PL-ist, la fel ca şi a tinerilor din acest partid. Acum chiar că mi-e scârbă de PL, care pupă în fund un pupîncurist de meserie. La o adică, modul în care se manifestă aceşti tineri politicieni, care reprezentau o oarecare speranţă pentru alegătorii ce-şi doreau schimbarea, n-ar trebui să ne surprindă. Cei ce se aseamănă, se adună. Spiritul lui Adrian Păunescu le este familiar PL-iştilor, care se regăsesc în el.
Acum îi sunt recunocător lui Chirtoacă că şi-a dat arama pe faţă. Pentru că, în caz contrar, aş fi votat ca un viţeluş cu un partid pretins anticomunist care încearcă să adune capital politic închinându-se unui adulator prin excelenţă al acestui regim, unei lichele slugarnice care şi-a pus în întregime abilitatea de versificator bombastic în serviciul unui dictator roşu. Vă mai surprinde acum decizia lui Chirtoacă, un primar liberal, de a interzice manifestaţii legale la Chişinău, la cererea sau ordinul bisericii şi enoriaşilor ei?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu