Rusia rămâne o țară sălbatică

Și în acest an miliția rusă a înăbușit grosolan acțiunea minorităților sexuale din această țară, ajutată de poki, gopnici și naziști. În general, am impresia că Rusia e o țară foarte violentă, cu oameni care sunt gata să te spintece în orice moment. Se tot bat cu pumnii în piept cu istoria lor imperială, cu nobili și țărani șerbi, dar cu tot Dostoievski, Tolstoi ori Ceaikovski ai lor, cu rachetele cosmice, țara lor rămâne una în care nici nu miroase a libertate, iar oamenii sunt abrutizați. Nu știu dacă neapărat de alcool, dar sunt foarte răi și agresivi. Intelectualii străluciți pe care îi au (să recunoaștem, totuși, că în RM nu prea avem cu ce ne lăuda în acest plan), nu pot schimba practic nimic în starea de lucruri. Cu siguranță, nu mi-aș dori să locuiesc în Rusia, care e o adevărată junglă! M-aș teme să merg la ei și într-o călătorie turistică, de altfel.

Deci, nu doar activiștii gay au fost arestați de miliție, ci și cetățenii care își exprimau simpatia vizavi de ei. În schimb, gopnicii și neonaziștii putea să împartă pumni în toate părțile și să înjure cum le venea la gură, că nimeni nu s-a atins de ei. Fix ca în RM!

Dacă vă băgați picioarele în alegeri, nu pierdeți mare lucru

O domnișoară ori susținătoare liberală i-a adresat o întrebare provocatoare lui Dodon. Într-un limbaj de lemn stâlcit românesc, scremându-se și făcând uz de toate fițele posibile pe care la au în arsenal majoritatea basarabencelor, ea l-a rugat tâmp pe catindatul comuniștilor, foarte cochetă și afectată, încurajată de susținerea frenetică a celorlalți obsedați cu mintea bântuită de asocieri tabu pe plai, să-i povestească despre supt. Pentru că mentorul lor spiritual, Mihai Skinu doar cu asta a ieșit în evidență cât a fost președinte de parlament și țară, cu niște replici stupide schimbate cu un alt senil, comunist putred de bogat, Voronin. Catindatul comuniștilor s-a dorit și el spiritual și ironic invocându-i pe homosexuali și provocând reacția lui Dorinel superbărbatul macho, care s-a trezit că e jignit de aluzie și s-a pus pe vorovit despre bărbații adevărați. Iar eu așteptam, ca un naiv incorigibil, să se arate scandalizat și de enormitățle unchiului său de doi bani.

Repet încă o dată. Cu așa concurenți politici, nu pierdeți nimic dacă în ziua alegerilor veți merge la frigărui sau veți sta acasă, băgându-vă picioarele sau alte organe în partide, catindați și programele lor electorale.

Revenirea la normal a moldovenilor înseamnă strâmtorare a rușilor?

M-a impresionat plăcut un filmuleț prezentat pe un site, allfun.md, în care prezentatorul abordează soarta limbii ruse în RM. Sunt de acord cu aproape toate afirmațiile lui: și că rușii aici nu sunt discriminați, nu sunt priviți ca diferiți ori străini, rusa fiind receptată firesc, ca în mediul ei natural. Totuși, continuă realizatorul emisiunii, vorbitorii de rusă ar trebui să nu se îmbete cu apă rece și, în cazul în care intenționează să locuiască toată viața aici, să învețe româna. Pentru că procesul de strâmtorare a limbii ruse (termenul îmi pare un pic forțat) este unul natural, rușii fiind o minoritate în RM. În plus, mulți din ei își aleg pentru copii lor școli cu predare în limba română. Altădată, pe timpul URSS, rusa era impusă restului popoarelor pentru că rușii erau majoritari, dar după destrămarea imperiului, ei au devenit minoritari în statele independente, deci ar trebui să accepte noua stare de lucruri și să se adapteze. Spre deosebire de țările Baltice, Ucraina sau Georgia, în RM procesul de ”strâmtorare” a rusei este unul mult mai blând. Și atunci când evoluția unui fenomen e lentă, ce durează în timp schimbarea se produce de la sine, pe neobservate. Și încă ceva. Vorbitorii de rusă n-ar trebui să spere la proclamarea limbii lor materne drept limbă de stat, pentru că nici comuniștii n-au reușit asta aflându-se 8 ani la guvernare. Eu n-aș fi chiar atât de sigur. La cât de pragmatici sunt Lupu și Filalt, am impresia că ar face orice compromisuri lui Putin, iar rusa are, de facto, un statut apropiat unei limbi de stat, ceva în genul ”limbă de comunicare interetnică pe teritoriul RM”.

Spuneam că sunt de acord cu majoritatea argumentelor prezentate de autorul emisiunii, dar am și unele rezerve serioase vizavi de raționamentele lui. Nu știu câți dintre ruși aleg să-și plaseze odraslele în școli cu predare în limba română, dar înclin să cred că numărul lor e infim. Școlile rusești se împuținează din alte motive. Acum moldovenii nu mai sunt rusificați ca pe timpuri și s-au reorientat spre școlile naționale, înțelegând că aceasta nu mai reprezintă un dezavantaj pentru cariera lor ulterioară. Uneori am impresia că rusa a revenit spectaculos după anii de recul, de după 1990. Am înțeles că la unele firme e imposibil să te angajezi dacă nu ai accent rusesc și colaboratorii lor discută exclusiv în rusă cu clienții, în pofida revoltei acestora, cum ar fi, de exemplu, cazul firmelor de taxi. În ultimul timp, pe majoritatea taxiurilor de la aceste firme văd fluturând obraznic panglica imperială a Sfântului Gheorghe. Deci, rusa încearcă să recupereze agresiv tot ce a pierdut în anii precedenți. Dar s-ar putea ca modalitatea arogantă și impertinentă de a se impune să le joace festa și să genereze reacții adverse.

Să nu uităm, totuși, că băiatul e vorbitor de rusă, și că nimeni nu poate fi total obiectiv. Spre deosebire de Starâș, Isaev și alți monștri sacri ai șovinismului rusesc, el a dat dovadă de un bun simț neobișnuit pentru vorbitorii de rusă obișnuiți cu realitățile de până la anii 90, care aveau o atitudine extrem de arogantă față de localnici și tot ce e local, atitdine care se păstrează încă la o bună parte a alolingvilor din RM. Subiectivitatea lui e una normală, firească, care nu are nimic în comun cu tendențiozitatea și rea-voința.

Cum e corect: vâigrăiește ori sahrănești?

Limba română ia forme monstruoase uneori în Basarabia. Dar nu despre aceasta va fi vorba, în principiu, în textul de față. Stăteam la o stație de troleibuze, și alături sporăvăiau două bătrânele. Îmbrăcate în rochii identice. Pe alături treceau niște tineri pe biciclete, care făceau reclamă ambulantă unor produse sau promovau o acțiune. Una din bătrânele se apucă să-i explice celeilalte: ”Iaca dacă cumperi bilet, poți să vâigrăiești. Vecina me o văigrăit așă”. O grăit sau vâigrăit, nu știu exact. Cert e că babele erau puse pe câștig ușor și nemuncit.

Vine troleibuzul, mă urc în el și cobor la piață, să procur niște produse mai proaspete. Mă apropii de o femeie care stă încruntată, vajnică și nujnică lângă două lăzi cu cartofi. Îi cer să-mi dea din a doua ladă, nu din cea din fața ei. Îmi respinge propunerea instantaneu și categoric: ”Toate sunt la fel!”. ”Ei, dar rămâi sănătoasă!”, îi spun eu și mă depărtez în grabă de intermediara antipatică. Mă apropii de alta. Nu știu de ce, dar am impresia că toate-s făcute de o mamă, după același calapod: masive, acrite de viață și de clienți. Mă uit cu privirea peste produsele ei, dar nu mă impresionează și pornesc spre alt neguțător. Văzând că îi scap, mă abordează va-banc: ”Îs foarte bune! Îs proaspete!...!, și lista laudelor nu se oprește aici. Zic, ca să mă descotorosesc de ea: ”Bine, revin, mai târziu”. Se pare că n-am convins-o deloc, sau o fi auzit de mai multe ori, azi, promisiunea pe care n-a respectat-o nimeni: ”Da, kaneshna, a s* vină el! Matincă nu știi cum să te plimbi pe aici!”. Mă opresc iritat în loc și o întreb: ”Da ce-ai făcut să mă convingi să cumpăr anume de la tine? Prețul e identic cu al celorlalți vânzători, producția nu e mai calitativă... De ce aș prefera anume produsele tale? Eu doar nu ți-am cerut să ne târguim, așa cum se obișnuiește la piață, nu ți-am cerut să-mi faci o reducere de preț...”. Alături, două precupețe, și ele extrem de iritate, îmi cerură, oarecum ironic, să le cumpăr din producția lor superscumpă de care nu se apropia nimeni. Pe motiv că ar fi de anul ăsta, prețurile sunt astronomice la mai multe legume. Le refuz și pe astea. Cineva, alături, se răsti la amica ei precupeață: Da shini ț-o dat voie s* sohrănești aishi curechiu?”.

Armata americană nu defilează pentru că n-are cu ce se lăuda

Anual, pe Piaţa Roşie, Rusia îşi exhibă muşchii lăudându-se cu forţa sa militară. Anul ăsta, pe 9 mai, se pare că a fost plimbată prin faţa Kremlinului şi armele nucleare, cu care Rusia poate distruge planeta. Dacă nu se pot mândri cu nivelul de trai, se laudă şi ei cu ce au. Americanii, din câte ştiu, nu au parade din astea pe Times Square sau prin faţa Pentagonului. Sau poate că sunt informat eu greşit?

În schimb, Iranul nu se lasă mai prejos şi îşi umflă şi el bicepşii cu ocazia sărbătorilor naţionale. Urmărind imaginile transmise de televiziunea iraniană, îmi amintesc de perioada sovietică, când crainicii de la televiziunea oficială comentau emfatic parada militară, succesele fulminante ale imperiului, reprezentate de armata invincibilă şi tehnica militară de vârf, neegalată de nimeni în lume. Parcă rosteau poezii, atât de patetici erau. Ca şi iranienii de astăzi.

Armata americană nu defilează pentru că n-are ce arăta

Anual, pe Piaţa Roşie, Rusia îşi exhibă muşchii lăudându-se cu forţa sa militară. Anul ăsta, pe 9 mai, se pare că a fost plimbată prin faţa Kremlinului şi armele nucleare, cu care Rusia poate distruge planeta. Dacă nu se pot mândri cu nivelul de trai, se laudă şi ei cu ce au. Americanii, din câte ştiu, nu au parade din astea pe Times Square sau prin faşa Pentagonului. Sau poate că sunt informat eu greşit?

În schimb, Iranul nu se lasă mai prejos şi îşi umflă şi el bicepşii cu ocazia sărbătorilor naţionale. Imaginile transmise de televiziunea iraniană, îmi amintesc de perioada sovietică, când crainicii de la televiziunea oficială comentau emfatic parada militară, succesele fulminante ale imperiului, reprezentate de armata invincibilă şi tehnica militară de vârf, neegalată de nimeni în lume. Parcă rosteau poezii, atât de patetici erau. Ca şi iranienii de astăzi.

Problemele intime ale oamenilor sunt afacerea lor privată și n-ar trebui să ne ”intersecteze”

Privind acest cuplul, o minimă senzație de surprindere și ciudățenie (dacă mă pot exprima așea), mă cuprinde. Ciudat în sensul că o gagică care arată destul de bine, bisexuală fiind, a preferat un transsexual care nu pare să fie prea arătos. Și corpolent în plus. Să fie din cauza celebrității lui, a banilor (oricum, e ”fiul” lui Cher!”). Totuși, presupun că tre să existe măcar puțină atracție fizică, altfel e cam greu să suporte alături, de 6 ani, ca partener, prezența cuiva care îi este indiferent în cel mai bun caz. Deși, dacă ne raportăm la familiile noastre tradiționale, în multe din care soții s-au întorlocat numai ei știu din care motive...

Concluzia, de fapt, ar fi că nu tre să pornim de la propriile gusturi și preferințe atunci când facem judecăți de valoare în acest plan. Nimeni nu se poate substitui unei ființe umane, dar mai ales să-i indice ce e bine și frumos, și ce ar trebui să prefere în chestiuni ce țin strict de viața intimă :)